ENG: A new study led by Professor Markus Paulus, Chair of Developmental Psychology and Educational Psychology at Ludwig-Maximilians-Universität München, highlights the foundational role of imitation in early childhood as the basis for cultural learning and the evolutionary success of the human species. It demonstrates that children’s ability to imitate is not innate, but rather developed through interactions with their caregivers.
Researchers observed mother-child pairs from when the children were 6 to 18 months old, analyzing their interactions in various play situations. They particularly focused on the imitation behaviors between mother and child. The study found that the greater the sensitivity of a mother in her interactions with her six-month-old, and the more often she imitated the infant, the better the child’s imitative abilities were at 18 months. Maternal sensitivity is defined as the ability to understand and respond appropriately to a child’s signals.
Mutual imitation between parents and children is a critical aspect of communication. These interactions create associations between the child’s actions, feelings, and visual experiences, linking their motor activities with their sensory experiences. Children learn various skills through imitation, such as using objects, cultural gestures (like waving), and language acquisition. Imitation is a crucial step in the cultural process of becoming human. The study provides evidence against the long-held belief in psychology that the ability to imitate is innate. Instead, it suggests that the ability to imitate, and hence cultural learning, is a product of cultural learning itself, particularly through parent-child interactions.
RO: Un nou studiu condus de Profesorul Markus Paulus, Președinte al Departamentului pentru Psihologia Dezvoltării și Psihologia Educațională la Universitatea Ludwig Maximilian din München, subliniază rolul fundamental al imitației în copilăria timpurie ca bază pentru învățarea culturală și succesul evolutiv al speciei umane. Studiul demonstrează faptul că abilitatea copiilor de a imita nu este înnăscută, ci este dezvoltată prin interacțiunile cu îngrijitorii lor.
În cadrul studiului, specialiștii au monitorizat interacțiunea dintre mame și copiii lor, în intervalul de vârstă de la 6 la 18 luni. Aceștia au analizat cum comunicau și interacționau în diferite contexte de joc, acordând o atenție deosebită modului în care mamele și copiii se imitau reciproc. Rezultatele studiului au relevat că abilitățile de imitație ale copiilor la vârsta de 18 luni erau mai avansate atunci când mamele lor se implicau activ și răspundeau cu sensibilitate la nevoile și acțiunile lor de la vârsta de șase luni. Aici, “sensibilitatea maternă” se referă la capacitatea mamei de a percepe și a reacționa adecvat la semnalele transmise de copil.
Imitația reciprocă dintre părinți și copii joacă un rol esențial în procesul de comunicare. Prin aceste interacțiuni, copiii fac legături între propriile acțiuni, emoții și ceea ce văd, conectând astfel experiențele lor motorii cu cele senzoriale. Ei dobândesc abilități variate imitând, învățând de exemplu cum să folosească diverse obiecte, gesturi culturale (ca salutul) și chiar limbajul. Procesul de imitație este crucial pentru dezvoltarea culturală și formarea identității umane. Contrar unei opinii vechi din psihologie, care susținea că abilitatea de a imita este înnăscută, studiul indică faptul că această capacitate se dezvoltă prin învățare culturală, în special în cadrul interacțiunilor dintre părinți și copii.
Source (LMU, “Origin of cultural learning: babies imitate because they are imitated”, 27.09.2023)
Paper: Essler, S., Becher, T., Pletti, C., Gniewosz, B. and Paulus, M., 2023. Longitudinal evidence that infants develop their imitation abilities by being imitated. Current Biology.
